Banana

Beneficiile nutritive ale bananei Datorita continutului impresionant de potasiu, bananele sunt recomandate de doctori pacientilor cu lipsa de potasiu. O banana mare (25 cm) contine 602 mg potasiu si numai 140 calorii, 2 g proteine, 4 g fibra si 36 g carbohidrati. Nu este de mirare ca banana este considerata un aliment important pentru sanatatea copiilor. De asemenea banana este plina de vitamie si minerale: vitamina A, B si B6, acid folic, vitamina C, calciu, magneziu, si chiar fier si zinc. Punand la un loc toate aceste date se vede clar ca banana este printre cele mai sanatoase fructe. Utilizari medicinale ale bananei Anemie - bogate in fier, bananele stimuleaza producerea de hemoglobine din sange, ajutand astfel in cazurile de anemie. Presiunea arteriala - acest fruct tropical este foarte bogat in potasiu, dar cu un continut scazut de sare, este perfect pentru cei ce au probleme cu presiunea arteriala. Oamenii de stiinta din SUA merg pana la a afirma ca banana reduce riscul de crestere a presiunii arteriale si infarct. Creste capacitatea de concentrare - cercetarile au aratat ca 200 de elevi dintr-o scoala din Marea Britanie care mancau cate o banana de 3 ori pe zi, la mesele principale, au obtinut rezultate mai bune la examene; motivul ar fi cantitateamare de potasiu din banana. Constipatie - aliment bogat in fibre, banana ajuta la reluarea activitatii normale a intestinelor. Depresia - conform unui studiu recent asupra persoanelor ce sufera de depresie, majoritatea au afirmat ca se simt mai bine dupa ce mananca o banana; acest lucru se intampla deoarece banana contine trytophan, un tip de proteina pe care organismul il transforma in serotonina, substanta despre care se stie ca duce la relaxare, la imbunatatirea starii afective, etc. Muscaturile de tantari - inainte sa fugiti la prima farmacie dupa o crema impotriva muscaturilor de tantari, incercati sa frecati locul afectat cu partea interioara a coajei de banana; este un remediu foarte bun, care reduce iritatia si umflarea. Calmeaza nervii - fiind bogate in vitamina B, bananele ajuta la calmarea sistemului nervos. Ati stat peste noapte la servici? Studiile Institutului de Psihologie din Austria arata ca stresul de la locul de munca duce la ingerarea unor cantitati mari de ciocolata si alte produse pe baza de ciocolata. Alt studiu efectuat pe 5.000 de pacienti obezi dintr-un spital arata ca majoritatea aveau slujbe sau functii foarte solicitante. Concluzia studiului era ca, pentru a evita senzatia de foame cauzata de stres, e bine sa controlam nivelul de zahar din sange prin consumarea unor alimente care sa includa carbohidrati, cum sunt bananele. Fumatul - bananele ii ajuta si pe cei care doresc sa se lase de fumat, prin nivelurile mari de vitamina C, A1, B6, B12 pe care le contin, precum si datorita magneziului si potasiului; acestea ajuta corpul sa se refaca dupa efectele lipsei de nicotina. Stres - potasiul este o substanta minerala vitala, care ajuta la normalizarea batailor inimii, trimite oxigen la creier si mentine constanta cantitatea de apa din corp. Cand suntem stresati, metabolismul se accelereaza si nivelul de potasiu scade - poate fi adus la normal cu o masa de banane. Infarct - conform revistei The New England Journal of Medicine, cine mananca banane in mod regulat isi reduce riscul de infarct cu pana la 40%. Controleaza temperatura - multe culturi vad banana ca fiind un fruct racoritor care poate scadea atat temperatura fizica cat si cea emotionala a gravidelor. Ulcer - banana este folosita in dietele pentru regularizarea traficului intestinal deoarece are o textura fina si moale. Este singurul fruct care poate fi mancat crud fara a face rau celor suferinzi de ulcer. De asemenea, banana neutralizeaza aciditatea crescuta si reduce iritatiile, captusind peretii stomacului. Tratarea negilor - cei care se trateaza numai pe cale naturala, spun ca trebuie sa puneti pe neg partea interioara a unei coji de banana si sa legati cu un plasture. Banana este un leac bun impotriva mahmurelii, mai ales daca e mancata sub forma unui milkshake indulcit cu miere. Banana calmeaza stomacul si, cu ajutorul mierii, reface nivelul de zahar din sange, in timp ce laptele calmeaza si hidrateaza organismul.   Lamaia Lamaile au un rol foarte important in aroma multor preparate alimentare. Chiar daca nu ati manca o tarta de lamaie ca fel principal de mancare, cu siguranta ati mancat peste cu lamaie, v-ati baut ceaiul cu o felie de lamaie, sau ati adaugat in aluatul de prajitura coaja rasa de lamaie. Pe langa faptul ca sunt foarte aromate, fructele lamaiului sunt pline de vitamina C. Lipsa vitaminei C din corp duce la imbolnavirea cu scorbut, o mare problema in America, pe timpul goanei dupa aur; atunci s-au inregistrat foarte multe cazuri iar lamaile proaspete se gaseau atat de rar, incat minerii dadeau chiar si 1$ pe o lamaie (cam 17$ in zilele noastre). De abia in 1932, cand a fost descoperita vitamina C, oamenii de stiinta si-au dat seama ca acest element, si nu lamaia in sine, protejeaza organismul impotriva scorbutului. In afara faptului ca ofera o cantitate substantiala de vitamina C, principalul beneficiu al lamailor este legat de mancaruri. Sucul proaspat sau coaja rasa de lamaie adaugat in prepararea retetelor poate reduce sau chiar inlocui cantitatea de sare necesara pentru a da gust orezului, cartofilor, salatelor sau legumelor fierte. Lamaile sunt probabil originare din subcontinentul indian, si s-au gasit reprezentari ale acestora in mozaicuri romane datand din secolele 2 si 3. Este foarte posibil ca lamaile sa fi fost aduse in Europa in timpul cruciadelor, iar Columbus sa fi luat cu el in Lumea Noua seminte de lamai si de lime, in una idn calatorii. Se stie ca arbori citrici, printre care si lamaii, au fost plantati in zona cunoscuta acum ca Florida in secolul al 16-lea. Specii de lamai Exista doua genuri principale de lamai - acide si dulci. Tipurile acide sunt cele intalnite pe piata; cele dulci, cum sunt lamaile Meyer, sunt cultivate de gradinari ca fructe ornamentale, desi de un timp si acestea se gasesc pe piata, primavara, in magazinele specializate. Lamaile acide se impart in doua varietati importante: Eureka si Lisabona - cele doua difera oarecum in dimensiune, forma si grosimea coajei, dar sunt in general la fel. Lamaile Eureka - sunt probabil cele mai raspandite in intreaga lume. Au gatul scurt la partea dinspre codita, au putine seminte, coaja este destul de subtire si contin mult suc. Lamaile Lisabona - sunt mult mai tuguiate, nu au seminte aproape deloc, iar coaja este mai groasa. Ca si Eureka, contin intre 26%-31% suc. Lamaile Meyer - sunt si ele foarte raspandite, dar nu sunt in realitate 100% lamai, ci o incrucisare dintre portocala si lamai. Pentru ca sunt mai putin acide si mai dulci decat celelalte, aceasta varietate este cea mai cultivata ca arbust de interior. Cumpararea lamailor La cumparare, fructele trebuie sa fie ferme, lucioase, si destul de frumoase incat sa va poata decora bucataria. Culoarea trebuie sa fie stralucitoare, galbena, nu spre verde. Daca partea exterioara (coaja) este mata, mazarata, este foarte posibil ca lamaia sa aiba coaja foarte groasa, si evident, putina pulpa si suc - lamaile mari au cu suguranta coaja groasa. Cele mai zemoase sunt fructele grele, cu coaja fina. Evitati sa cumparati lamai tari, grunjoase sau foarte fine. Pastrarea lamailor Daca folositi lamaile la scurt timp dupa cumparare, le puteti lasa intr-un cos, la temperatura camerei; se pastreaza chiar si doua saptamani fara sa stea in frigider. Lamaile puse intr-o punga de plastic, la frigider, tin sase saptamani. Prepararea lamailor Pentru a scoate tot ce este mai bun dintr-o lamaie, fructul trebuie sa fie la temperatura camerei sau chiar mai cald (il puteti pune in apa calda, dupa care rulati-l intre palme pana devine mai moale). In magazine se gasesc o gramada de aparate de stors fructe, dar cel mai simplu este sa o faceti cu mana. Daca nu aveti nevoie de tot sucul unei lamai, puteti intepa fructul cu o scobitoare, stoarceti cat va trebuie si apoi "sigilati" lamaia, infigand scobitoarea la loc. De asemenea, exista multe retete care includ coaja rasa de lamaie. Inainte nu uitati ca trebuie sa spalati lamaia. O lamaie mare contine cam 3-4 linguri de suc si 2-3 lingurite de coaja rasa. Informatii nutritive - 1 lamaie (medie) Calorii 22 Grasimi in total (g) 0.3 Fibre (g) 5.1 Proteine (g) 1 Carbohidrati (g) 12 Colesterol (mg) 0 Sodiu (mg) 3 Vitamina C (mg) 83

Papadia

Primele mentiuni asupra efectelor terapeutice ale papadiei dateaza din timpul medicilor arabi Rhazes si Avicena. In tratatul sau de medicina, "Cartea Tamaduirii", Avicena o recomanda in tratarea unor afectiuni. Papadia se recomanda ca medicament in toate bolile in care exista un dezechilibru glandular. Datorita acestor calitati, ea se foloseste in unele boli ale ficatului, deoarece mareste secretia biliara, normalizeaza circulatia sangelui, mareste pofta de mancare in perioadele convalescenta, etc. Avand si o actiune diuretica, sporeste eliminarea toxinelor din corp. In felul acesta ea ajuta in mod indirect la tratarea unor eczeme si a altor boli de piele, a gutei, a reumatismului, a arterosclerozei, varicelor,etc. Totodata, ceaiul de papadie este indicat si in combaterea obezitatii. Recoltarea frunzelor, a florilor sau a bobocilor de papadie se face primavara, inaintea sau la inceputul florii, iar uscarea lor se realizeaza la umbra, in strat subtire, in locuri bine aerisite. In schimb, radacinile pot fi recoltate din luna iulie pana toamna tarziu si se usuca la soare, dupa ce au fost in prealabil spalate si indepartate cele seci sau noduroase. Este bine ca recoltarea plantelor si florilor sa se faca de pe terenuri aflate la periferia oraselor, mai putin poluate si care nu au primit substante chimice, pesticide, ierbicide, etc. Papadia este foarte mult consumata in Japonia, Italia, Franta, India, SUA, etc., fiind cultivata ca orice planta de gradina. Inca din antichitate, frunzele tinere de papadie au fost consumate sub forma de salata mult apreciata pentru gustul deosebit, usor amarui. Ca valoare nutritiva, ea se situeaza cu mult inaintea laptucii, a spanacului, a rosiilor, etc. - avand 45 calorii la 100 g produs - fiind destul de bogata in protide (2,8%) si glucide (7,5%). Frunzele verzi mai contin vitaminele A, B2, G si D, precum si numeroase elemente minerale, fiind indicate in curele timpului de primavara. Din frunzele tinere se obtine o excelenta salata; se spala bine cu apa rece, se sareaza, li se adauga otet si ulei, putand fi consumate ca atare sau ca un adaos la slaninuta taiata bucatele foarte mici in prealabil rumenite. Salata poate fi data la cuptor incins timp de 2-3 minute. In afara de salata, frunzele proaspete se pot adauga si altor mancaruri, mai ales celor cu carne si peste. Floarea, eventual macinata, se adauga de asemenea la ciorbe si salate orientale sau poate fi consumata prajita, ca o adevarata delicatesa. Radacina uscata si tocata marunt se foloseste la prepararea unei excelente bauturi care poate inlocui cafeaua sau ceaiul. Dupa ce radacinile au fost curatate si spalate bine se fierb in apa sarata cam 5-6 minute, apoi se pun la uscat. Florile galbui, atat de raspandite, pot fi folosite si ele la prepararea dulcetii. Pentru dulceata se aduna circa 400 de flori de papadie care se lasa in apa rece timp de o zi. Dupa ce au fost bine spalate, florile se amesteca cu o lingura de sare de lamaie, sau 2 lamai taiate marunt, inclusiv coaja. Amestecul respectiv se toarna intr-un vas de 0,5 litri plin cu apa clocotita, dupa care totul se fierbe timp de 15 minute. Fiertura respectiva, radacina, se strecoara, i se adauga 1 kg zahar si se fierbe din nou pana se obtine o zeama de dulceata asemanatoare ca densitate si gust cu mierea de albine. Proprietatile miraculoase, terapeutice, ale acestei plante se conserva foarte bine si cand aceasta este preparata sub forma de nectar. Intr-un borcan de 3 litri se pun straturi alternative de flori de papadie cu straturi de zahar tos, totul bine tasat pana ce intreaga masa devine compacta si aerul este eliminat complet. Produsul astfel obtinut se prezinta sub forma unui lichid brun, putin amarui, placut la gust, asemanator zaharului ars. Din acest nectar se consuma cate 1 lingurita pe zi ca atare sau ca adaos la ceai sau alte bauturi nealcoolice.

Mierea este folosita cu succes in tratamentul bolilor de inima, dar nu in cantitati mari si cu ceai fierbinte. Cel mai bine este ca mierea sa fie luata in cantitati mici (1-2 lingurite, de doua-trei ori pe zi) cu lapte, fructe sau alte produse. Folosirea zilnica, timp de una-doua luni a mierii de albine va duce la imbunatatirea generala a bolnavilor, la normalizarea compozitiei singelui si la cresterea hemoglobinei.
- In stenocardie, bolnavii vor lua, de trei ori pe zi, cite o lingura din urmatorul amestec: 100 g suc de aloe, 300 g miere, 500 g nuci pisate si sucul de la una-doua lamii.
-In hipertonie, medicina populara recomanda ca mierea sa fie luata cu suc de legume: sfecla, morcovi, hrean (acesta va fi dat pe razatoare si se va lasa 36 de ore, dupa care se va stoarce) si lamiie. Se ia, timp de doua luni, cite o lingura, de doua-trei ori pe zi, cu o ora inainte de masa sau la doua-trei ore dupa masa. O alta reteta include suc de morcovi, hrean (acesta va fi tinut in prealabil in apa), miere si suc de lamiie. Amestecul va fi tinut intr-un borcan de sticla bine acoperit.