Cind romanii au ocupat odinioara tara in care se stabiiisera germanicii, au facut cunostinta prin bastinasi cu planta medicinala cea mai apreciata la germanici, ventrilica. Ea era numita Jeacul fundamental al tuturor relelor" (aGrundheil alter Schaden"). Si romanii trebuie sa se fi convins de marea sa putere curativa, dupa cum am citit odata intr-o carte veche despre plante medicinale. Daca voiau sa faca un compliment mai deosebit unui prieten sau cunoscut atunci ii spuneau ca are la fel de multe calitati ca si foarte apreciata ventrilica. Mi-am amintit de aceasta vorba intr-o zi cind un domn mi-a relatat despre concentratia crescuta a colesterinei in singele sau. Din aceasta cauza fusese internat de mai multe ori in spital. l-am indicat ceaiul de ventrilica, 2 cesti pe zi. Mare mi-a fost bucuria cind mi-a povestit, o jumatate de an mai tirziu, cit de mirati au fost medicii, nemaigasind, la un consult recent, colesterolul crescut. Ventrilica, numita si buruiana-de-perit, buruiana-de-cel-perit, matrice, stratoricai sopirlaita, ventricea, vindrilica, creste in paduri, pe locuri defrisate, linga maracinisuri, tufisuri, garduri si santuri, pe drumuri si in liziere. Are o tulpina parpasa, care se tiraste pe pamint, frunze mici, zimtate, cu un luciu argintiu, care se termina in spice ce stau in sus, avind flori de la albastru deschis pina la violet. Frunzele cad usor la atingere. Perioada de inflorire: din mai pina in august. Se colecteaza inflorescentele (ansamblul florilor dispuse pe axa centrala). Cele mai eficiente sunt acele plante care cresc la margini de paduri si sub stejari.
Aceasta planta medicinata mostenita de noi din timpurile stravechi constituie un adaos indragit la ceaiurile depurative si este de ajutor, impreuna cu virfurile proaspete ale urzicilor, la vindecarea eczemelor cronice. La suparatorul prurit senil (mincarimi de batrinete) n-as mai inceta sa recomand ventrilica. Persoanele care sunt slabite si sensibile o suporta intrucit este un leac bun pentru stomac, avind o actiune blinda care stimuleaza si digestia. Ea indeparteaza secretiile stomacale abundente, precum si tulburarile intestinale.
As dori sa accentuez mai ales faptul ca ventrilica are un efect vindecator excelent in combaterea nervozitatii care provine din suprasolicitare intelectuala. O ceasca bauta seara, inainte de culcare, face adevarate minuni prin actiunea sa linistitoare. Preotul elvetian Kunzle recomanda celor care trebuie sa depuna o activitate intelectuala deosebita sa ia acest ceai calmant inainte de culcare. El da o memorie buna si indeparteaza senzatiile de ameteala. Amestecat cu radacina de telina, inlatura debilitatile nervoase si starile melancolice. Chiar si in cazul icterului, al nisipului in urina, at durerilor articulate reumatice si artritice, ventrilica da un rezultat grozav.
Un preot mi-a declarat: ,,Lapsusurile mele mari au disparut in 14 zile in mod surprinzator datorita ventrilicii amestecate cu coada-calului (in parti egale, 2 cesti pe zi). Chiar in timpul predicilor tmi scapau cuvinte importante. Devenisem nesigur si nervos. Plantele m-au ajutat incredibil de repede."
Si la bronsitele vechi, uscate, ventrilica a produs adevarate minuni. Pentru ceaiul pectoral se foloseste un amestec de cuscrisor (numit si mierea-ursului sau pluminarica), frunze de podbal, patlagina si ventrilica in parti eg'ale, care se indulceste cu putina miere sau se oparesc plantele cu apa in clocot in care a fost dizolvat zahar candel.
Contra icterului, ca si a afectiunilor hepatice si splenice recomand urmatorul amestec de ceaiuri: 50 grame de radacini de papadie, 25 grame de flori de cicoare, 25 grame de vinarita (numita si mama-padurii) si 25 grame de ventrilica. Se amesteca bine aceste plante. Se beau incetul cu incetul in timpul zilei 2 cesti neindulcite (la 1/4 litru de apa - 1 lingurita cu virf de plante).
Din planta inflorita se poate prepara si un sue proaspat, indicat in bolile cronice de piele, mai ales la eczeme (a se vedea'^Moduri de folosire"). Se ia din acest sue de 2-3 pri pe zi cite 1 lingurita plina.
Intrucit ventrilica este laudata in cartile vechi despre plantele medicinale si ca o planta care vindeca ranile, o recomand pentru leziunile inflamate si care se vindeca greu, in special in apropierea tibiei (a fluierului piciorului). Ranile sint clatite mai intii cu o infuzie; apoi se pun in timpul noptii peste rani comprese imbibate in prealabil cu un ceai proaspat preparat si se invelesc ca sa rarnina calde.
Bolnavii de reumatism si artrita ar trebui sa incerce o data tinctura de ventrilica, pe care si-o pot prepara usor singuri (a se vedea ,,Moduri de preparare"). Aceasta tinctura se foloseste extern ca frectie, iar intern se iau de 3 ori pe zi cite 15 picaturi in ceva apa sau ceai.
Beti neaparat in fiecare an o perioada de timp ceai de ventrilica proaspat culeasa! El nu reduce numai arterioscleroza, ci o previne si da organismului o noua elasticttate prin efectul sau depurativ. De aceea, rugamintea mea; Tineti seama de acest sfat!

MODURI DE FOLOSIRE
Prepararea ceaiului: A se folosi 1 lingurita (cu virf) la 1/4 litru de apa, a se opari doar, a se lasa sa stea putin.
Suc proaspat: Se spala inflorescentele proaspete si se preseaza inca umede prin storcatorul electric de uz casnic, se toarna sucui in sticle mici si se pastreaza la frigider.
Tinctura: 2 miini pline de plante inftorite si taiate marunt se pun intr-un litru de rachiu de secara de 38-40% si se lasa 14 zile la soare sau in apropierea masinii de gatit.
Amestec de ceaiuri: 1 lingurita (cu virf) la 1/4 litru de apa. Se opareste doar si se lasa sa stea putin.