Fenicol - Foeniculi fructus

Foeniculum vulgare Mill. ( Fenicul, anason dulce, molura)

Familia Umbelliferae

Materia prima: Foeniculi fructus - fructe formate din doua mericarpe (achene) de obicei libere, glabre, eliptic - oblongi, usor arcuite sau drepte, lungi de 4 - 10 mm, groase de 1,5 - 4 mm, cu 5 coaste longitudinale foarte proeminente, dintre care cele doua marginale mai dezvoltate. La partea superioara se observa un stilopod latit si resturile stigmatelor. Achenele sunt de culoare cenusiu - verzuie pana la brun - verzui, iar coastele longitudinale galben - verzui. Mirosul placut, caracteristic, aromat, gustul dulceag, slab arzator.

Compozitia chimica: Fructele contin 2 - 6 % ulei volatil format din 50 - 60 % anetol, limonen, µ - pinen, fencona, esdragol etc., la varietatea dulce si din felandren la varietatea amara ; lipide ( cca. 15 % ), aleurona (cca. 20 % ), derivati cumarinici, flavonoide ( cvercetin sau camferoglicozid ), flavonol-3-glucuronid, zaharuri 7 - 8 % substante minerale, mucilagii, ceruri, stigmaterina etc.

Actiune farmacodinamica - utilizari terapeutice: Datorita componentelor de ulei volatil are actiune antispastica si carminativa, stimuleaza  secretia lactica, fluidifica secretiile bronsice si are proprietati sedative. Prin depasirea dozelor terapeutice survin aceleasi efecte ca in cazul fructelor de anason. Se recomanda ca antispasmodic, carminativ si expectorant in bronsite. Intra in compozitia ceaiului anticolitic, contra colicilor nr. 2, contra colicilor pentru copii, ceai gastric nr. 2, ceai pectoral, pulbere laxativ purgativ etc. Fructele de fenicul sunt contraindicate in ulcerul gastric si duodenal, enterocolite cronice şi acute.